Elon Musk: Un părinte bun trebuie să-i explice copilului aceste lucruri!

Indiferent ce crezi despre Elon Musk și ideile lui, un lucru e cert, omul știe ce face. Știe să-și stabilească obiectivele și apoi să le atingă. Știe să-i inspire pe cei din jur și să-i motiveze în direcția corectă. Știe să ducă lucrurile până la capăt.

Recent, miliardarul a publicat o listă cu prejudecăți cognitive, înțelegerea cărora îl ajută să gândească limpede și să ia decizii corecte. În opinia lui, aceste noțiuni trebuie predate la școală și explicate acasă, de părinți.

1.  Eroarea de atribuire. Când altcineva întârzie, este pentru că e leneș. Când tu întârzii, e traficul de vină.

2. Prejudecata egoistului. Succesul meu e rezultatul măiestriei, abilităților și talentelor mele. Eșecul meu e rezultatul unui ghinion și a unor circumstanțe nefavorabile.

3. Prejudecata favoritului. Avem tendința de a-i favoriza pe cei din grupul nostru de referință față de cei care sunt diferiți de noi. Chiar dacă ultimii pot să fie mai buni.

4. Efectul aderării la majoritate. Când un lucru devine foarte popular (de exemplu, piesa despacito) crește probabilitatea să-ți placă, chiar dacă în alte condiții era să-ți provoace dezgust.

5. Efectul gândirii de grup. Suntem tentați să ne aliniem la părerea grupului pentru a evita un conflict și a nu fi luați în râs.

6. Efectul de halou. Oamenii frumoși ni se par buni și deștepți, cu toate că deseori nu avem suficiente informații pentru a trage astfel de concluzii.

7. Efectul învingătorului. Tindem să credem că învingătorii (oamenii de succes) ne sunt superiori, fără să luăm în considerare influența norocului și a altor factori.

8. Prejudecata consensului fals. E atunci când ne gândim că restul oamenilor împărtășesc sau trebuie să împărtășească aceleași gânduri/sentimente cu noi.

9. Blestemul Cunoașterii. Presupunerea naivă că toți ceilalți oameni cunosc ceea ce cunoști și tu.

10. Efectul reflectoarelor. Supraestimăm măsura în care credem că suntem în atenția altor oameni sau că alte persoane se gândesc la noi.

11. Ipoteza dreptății în lume. Tendința de a crede că în lume există dreptate și că orice fărădelege va fi pedepsită.

12. Realismul naiv. Gândim că avem o înțelegere mai bună a realității decât toți ceilalți.

13. Cinismul naiv. Gândim că pe toți ceilalți îi interesează numai propria persoană.

14. Efectul Forer. Sau de ce oamenii cred în horoscop. Considerăm că afirmațiile vagi se aplică în mod specific numai nouă chiar dacă se aplică tuturor.

15. Efectul Dunning Kruger. Unul dintre preferatele mele. Acest principiu spune că, cu cât ești mai puțin competent, cu atât vei fi mai încrezător, deoarece ești prea incompetent pentru a înțelege cât de rău ești. Și invers, cei competenți și cu abilități bune, sunt mult mai predispuși către îndoieli.

16. Efectul ancorei. Prima informație pe care o auzim, deseori, ruptă din context, tinde să influențeze întreaga percepție despre discuție.

17. Prejudecata automatizării. Ne încredem prea mult în competența sistemelor automate, precum google sau gps.

18. Amnezia digitală. Suntem predispuși să uităm informația ce poate fi găsită pe google.

19. Efectul constrângerii. Facem opusul a ceea ce ni se spune când ne simțim agresați sau constrânși. Foarte actual în ultimul timp.

20. Efectul confirmării false. Ne lăsăm convinși de informațiile care ne confirmă propriile convingeri.

21. Efectul loviturii inverse. Atunci când menționezi de prea multe ori o convingere falsă cu scopul de o infirma, oamenii încep să creadă și mai mult în ea.

22. Efectul persoanei terțe. Convingerea că ceilalți sunt mai afectați de un fenomen comun decât ești tu.

23. Prejudecata credinței. Judecăm despre un argument nu după valoarea lui, ci după cât de plauzibilă credem că este concluzia lui.

24. Efectul cascadei. Cu cât oamenii cred și vorbesc despre ceva mai mult, cu atât avem mai multe șanse să credem că este adevărat.

25. Prejudecata declinului. Ea constă în romantizarea trecutului și gândirea că trăim într-o epocă a declinului.

26. Prejudecata stabilității. Oamenii tind ca lucrurile să rămână la fel, chiar dacă schimbarea ar fi benefică.

27. Eroarea jucătorului de cărți. Gândul că probabilitățile viitoare sunt afectate de evenimentele trecute.

28. Prejudecată cu risc zero. Preferăm să reducem riscurile mici la zero decât să reducem riscul cel mare ca să nu apară riscuri mici.

29. Prejudecata informării. Putem trage două concluzii diferite din aceeași informație, în funcție de modul cum e prezentată.

30. Stereotipizarea. Să ai convingeri generale despre grupuri întregi de oameni (și să le aplici la indivizi indiferent dacă îi cunoști sau nu).

31. Paradoxul diversității. Observăm diversitatea în grupurile din care facem parte, dar credem despre oamenii din alte grupuri că sunt cu toții la fel.

32. Prejudecata autorității. Avem prea multă încredere în figurile care au o anumită autoritate.

33. Efectul placebo. Dacă ești convins că ceva va funcționa, vei simți un efect pozitiv, indiferent dacă lucrul funcționează sau nu.

34. Efectul supraviețuitorului. Eroarea supraviețuitorului se manifestă atunci când ne concentrăm exclusiv pe exemplele de reușită și le ignorăm pe cele care nu au reușit. De exemplu, citind biografia lui Donald Trump te poți gândi că e ușor să devii bogat, deoarece nu ai auzit nimic despre cei 99% care au eșuat.

35. Legea trivialității. Ne plângem pe lucruri banale în timp ce rezolvăm sarcini mult mai grele și mai importante.

36. Efectul Zeigarnik. Sarcinile neterminate ne bântuie creierul până când le terminăm.

37. Efectul Ikea. Tindem să supraevaluăm lucrurile pe care le-am creat.

38. Efectul lui Ben Franklin. Avem tendința de a gândi mai pozitiv despre oameni odată ce le-am făcut o favoare. Și invers, dacă vrei să-i placi unui om, cere-i o favoare.

39. Efectul de spectator. Oamenii sunt mai puțin predispuși să își asume responsabilitatea dacă sunt înconjurați de alți oameni.

40. Iluzia de grupare. Tendința de a „vedea” coincidențe și modele în date aleatorii.

Citește și: Eroarea supraviețuitorului: De ce 98% din oamenii de succes pur și simplu au avut noroc?