Vechea practică indiană care a devenit unul dintre hobby-urile moderne ale lumii. Ce alegi, psihologia sau yoga ?

Vechea practică indiană a devenit de mult și ferm unul dintre hobby-urile la modă.Yoga este pusă acum pe același niveul cu dietele, piscinele, terapie cu pisici și psihologi.

De aici și întrebarea: deci ce „ajută mai bine”? Avem impresia că numai leneșii nu practică yoga. Toată lumea vorbește cu entuziasm despre felul în care sunt iluminați, vindecați și îmbogățiți, dedicând ore mantrelor și asanelor. Și cine recunoaște că nu poate trăi fără iubitul său psihoterapeut? După cum se spune, simți diferența.

De fapt, yoga a ajuns la europeni destul de târziu:

Arthur Schopenhauer s-a arătat interesat de ea. El a fost unul dintre primii, care a așezat o statuetă a lui Buddha pe birou, a numit pudelul Atman și a decis să studieze Upanishad-urile.

După ce Swami Vivekananda a vorbit în 1893 la Parlamentul Mondial al Religiilor din Chicago, școlile de yoga au început să se înmulțească cu viteza luminii și nu și-au pierdut popularitatea până astăzi.

Există și povești amuzante. Deci, de exemplu, acum cinci ani, fotograful texan Dan Borris a realizat prima lucrare pentru seria Yoga Dogs.

Terrierul, ghemuit în asana, a avut un succes atât de evident la public, încât astăzi albumele și calendarele cu imagini cu pisoi de yoga și pui de yoga diverg în ediții nebune. De ce? Da, pentru că mulți cred sincer că, cu ajutorul practicii ezoterice, chiar și un animal este capabil să realizeze samadhi (cel mai înalt grad de dezvoltare a sufletului, la care se străduiește orice yoghin. A ajunge la el înseamnă că yoga aude ceva divin și universul). îl arată pe el și pe sine ca parte a divinității, care a creat întreaga lume și lumea însăși în diversitatea și frumusețea ei).

„Yoga este calea perfecțiunii spirituale și a unității spiritului și trupului”

Asemănări dintre yoga și psihologie

Le poți căuta la nesfârșit, dar te blochezi la nesfârșit în detalii. Dar primul lucru care îți atrage atenția este faptul că atât yoga, cât și psihologia, sunt domenii de cunoaștere care necesită un studiu profund și detaliat. Și dacă cea mai comună concepție greșită cu privire la psihoterapie spune că „psihologul merge la psiholog”, atunci mitul despre yoga sună cam așa: dacă o faci, atunci pentru a obține o creștere spirituală. Ei bine, din moment ce în hinduism, budism și alte religii înrudite, viața noastră pe pământ este o etapă intermediară, sarcina practicanților de yoga este să devină suficient de iluminați pentru a nu mai putea pleca în exilul pământesc.

Potrivit unuia dintre cei mai autorizați profesori ai lui Bellur de astăzi, Krishnamachar Sundararaja Iyengar, definiția pentru yoga este „calea de îmbinare a sufletului individual cu absolutul” este prea greu de înțeles pentru omul modern și, prin urmare, preferă formularea „calea prin care se unește trupul cu mintea și mintea cu sufletul”. Iar scopul final aici nu va fi iluminarea, ci armonia spirituală. Exact ca în psihoterapie.

„Nu este nevoie să faci o distincție spunând că faci yoga corectă și altcineva o face pe cea greșită”, scrie Iyengar în celebra sa lucrare The Tree of Yoga.

Yoga este una, așa cum lumea și oamenii care trăiesc în ea sunt una. Te consideri român sau american doar pentru că te-ai născut în România sau în America. Eu sunt indian pentru că m-am născut în India, dar nu există nicio diferență între noi ca ființe umane. Așa este și cu yoga – unii aleg calea pentru auto-realizare, alții pentru sănătate.

Așa cum în psihologie nu există nicio interdicție asupra anumitor emoții, yoghinii dezmint mitul potrivit căruia practicanții trebuie să fie cu siguranță fericiți și de neclintit.

„Conform tradiției antice, societatea era împărțită în patru caste: brahmani (preoți), Kshatriyas (războinici), Vaishyas (negustori) și Shudras (slujitori).

Aceste caste există în subconștientul nostru, întruchipând cele patru stări ale minții, citim în Iyengar. Pentru a învăța ceva, un începător trebuie să muncească din greu – aceasta este calitatea slujitorului. Când o persoană dobândește puțină experiență, deseori începe să-i convertească pe toți la credința sa – aceasta este calitatea unui comerciant. Devenind și mai experimentat, el intră în competiție (calitatea unui kshatriya). Dar când cunoaște esența subiectului, trage plăcere spirituală din studiile sale (apanajul unui brahman).

Psihologii consideră o persoană în integritatea sa. Terapeuții – în unitatea emoțiilor, gândirii și comportamentului care sunt în interacțiune cu lumea exterioară. Terapeuții orientați spre corp cred că traumele psihice profunde sunt tratate mai eficient prin influențarea proceselor corporale. Din punctul de vedere al yoga, suferința mentală în forma sa pură nu există. Mintea este corporală în cea mai subtilă manifestare, corpul este o manifestare a minții. Atracția, dezgustul, frica sunt experiențe psiho-neuro-biochimice. Prin urmare, yoga este, în primul rând, o practică, o metodă de a te studia pe sine, care îmbunătățește corpul, calmează mintea și duce la pacea sufletului. Iar armonia spirituală, conform tradiției yoghine, este esența ființei noastre.

Poate yoga să completeze psihologia? Și psihologia – yoga? Sau, dacă practici yoga, psihologia este deja inutilă ?

Obiectivele acestor domenii de cunoaștere sunt în mare măsură similare: să înțeleagă de ce o persoană acționează astfel și nu altfel și să se asigure că psihicul său se dezvoltă armonios și, dacă este posibil, fără devieri. Dar yoga este mai mult decât un sistem de sănătate și mai mult decât o știință. Aceasta este o modalitate de a obține o viziune asupra lumii și nimic mai puțin. Tocmai pasul care îi lipsește psihologiei pentru a stăpâni la fel de ferm mințile adepților săi. De aceea interesul psihologilor pentru yoga nu este doar speculativ.

Yoga prin râs

Yoga prin râs este una dintre direcțiile terapiei moderne de râs. Este destul de departe de yoga, aici nu vei găsi asane și meditație. Yoga prin râs include exerciții de respirație, exerciții corporale și de joc (de exemplu, elevii efectuează o serie de mișcări în timp ce spun „ho-ho” și „ha-ha”). Toate acestea servesc sarcinii de a pregăti corpul pentru râsul natural. Nu râdem de glume și anecdote fără motiv, pentru că râsul de grup este contagios.

În timpul râsului natural, creierul lucrează în ritm alfa. Este de remarcat faptul că acesta este ritmul de intrare în meditație. Spre deosebire de ritmul beta – ritmul de luptă și zbor, creând stres, în care locuiește orașul modern. După cum știți, atunci când râzi, se eliberează beta-endorfine – „hormoni ai bucuriei”, care îmbunătățesc funcționarea sistemului imunitar și cardiovascular, nivelul hormonilor de stres scade și are loc relaxarea. Cu toate acestea, merită să ne amintim că există unele contraindicații pentru yoga de râs. Acestea sunt: afecțiunile după operații, un atac de cord recent, boli grave de ochi.

Asana pentru relaxare

SAVASANA. Realizările în această asana sunt echivalate cu realizările în general din practica hatha yoga. Scopul shavasanei este odihna și relaxarea completă.

POZIȚIE – ÎNCHIS PE SPATE. Brațele sunt întinse de-a lungul corpului, dar ele nu se ating. Picioarele sunt extinse și ușor depărtate. Ochii sunt închiși. Relaxează toți mușchii corpului, începând cu mușchii brațelor, apoi picioarele, fesele, spatele inferior, abdomenul, spatele, pieptul si mușchii centurii scapulare. Apoi se relaxează mușchii gâtului, feței și limbii. În cele din urmă, relaxează ochii. Când ieși din shavasana, respiră adânc și întinde-te , încordând toți mușchii în aceeași ordine.

PADMASANA SAU TRONUL DE LOTUS. Una dintre principalele posturi de meditație în yoga.

POZIȚIE – ȘEZUT. Un picior este deasupra coapsei opuse, călcâiul este aproape de stomac. Celălalt picior este plasat simetric pe coapsa opusă.

GENUNCHII ÎN CONTACT CU SOLUL. Trunchiul este în echilibru, cu coloana vertebrală dreaptă. Trunchiul este situat în centru, deasupra șoldurilor. Limba se sprijină pe cerul gurii. Mâinile pot fi așezate pe genunchi. Brațele sunt relaxate, ușor îndoite la coate. Poziția trebuie să fie naturală și confortabilă, fără nicio durere acută.

Dar tu ce părere ai despre yoga ? Cât de des o practici ? Așteptăm să ne scrii mai jos în comentarii ! De asemenea, dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să-l distribui și prietenilor !