Trebuie lăsați copiii cu bunicile sau nu? Ce trebuie să știe tinerii părinți

Copilul înseamnă fericire, dar și griji, responsabilitate, teamă. De regulă, după euforie urmează stări mai puțin plăcute, cărora tinerii părinți le fac față cu greu. Iar mai apoi, mama își dorește să iasă la serviciu și primul gând este „poate lăsăm copilul cu bunica?” Poate că este o opțiune convenabilă, dar cui?

Are copilul nevoie de bunică sau nu

Există anumite stereotipuri legate de faptul că bunicile au datoria de a sta cu nepoții. Asta ar însemna că bunica trebuie să-și lase toate treburile și să se dedice nepotului. N-ar fi nimic rău în asta, dacă bunica și-ar dori acest lucru. Există femei care au ieșit la pensie și așteaptă cu nerăbdare să-și dădăcească nepoții, dar nu înseamnă că sunt toate așa…

În noțiunea de bunică modernă se încadrează orice femeie între 40 și 60 de ani, pe care nu o poți numi bătrână. Ea are un job, hobby-uri, este activă și plină de puteri. Această femeie s-a autorealizat, și-a văzut copiii mari, s-a eliberat de griji și abia a început să trăiască pentru ea. Ea a ieșit la pensie și are planuri mari, să practice yoga, să meargă la teatru cu prietenele, să călătorească.

O bunică modernă savurează momentul, pentru că în sfârșit își permite asta. Și dintr-odată copiii îi declară că trebuie să lase totul și să stea cu nepotul. Iar această solicitare deseori este imperativă și nu interogativă. Copiii pot fi egoiști, ei decid pentru mamă și încearcă s-o supună în interesele familiei, fără s-o întrebe ce vrea ea.

Chiar o pot acuza că ea e egoistă, dacă nu vrea să stea cu nepotul. Atunci multe bunici cedează și se dedică micuțului nevinovat. Dar poate bunica să refuze această rugăminte, fără să se simtă vinovată și să fie criticată de copii?

Toți părinții trebuie să știe: grija de copil este responsabilitatea celor ce i-au dat viață.  Dacă îți dorești un copil, trebuie să știi deja cine o să stea cu el și dacă o să fii în stare să-l crești de sine stătător.

Chiar dacă bunicii vor veni cu inițiativa să te ajute, nu lua asta ca pe o obligație a lor, ci ca pe o favoare, un ajutor, un dar.

Părinții tăi nu trebuie să se jertfească pentru copiii tăi. Ei pot, dar nu sunt obligați. Poți miza pe ei în situații urgente, dar nu abuza de grija lor.