Decizia nu a fost ușoară. Aveau doi copii – Andrei, care tocmai împlinise 7 anișori și Florin, care avea doar 9 luni. Mereu au dus-o prost, dar după nașterea celui de-al doilea copil, “adulții” și-au dat seama că nu au de unde hrăni 2 feciori și au hotărât să se descotorosească de copilul mai mare și să-l ducă la orfelinat.
La 25 de ani distanță, Andrei își amintește bine acea zi, de parcă s-a întâmplat ieri. Stăteau la poarta casei de copii, mama plângea, tatăl fuma nervos o țigară.
– Te vom lua înapoi imediat cum vom avea bani. Mama îți promite. Să fii cuminte și ascultător, îngăima ea.
În primele luni, părinții îl vizitau în fiecare săptămână. Uneori îi aduceau mici cadouri. Însă, cu timpul, au început să vină tot mai rar. La 10 ani, nu-l mai vizita nimeni. La o vârstă foarte fragedă, Andrei a rămas singur pe lume și a înțeles că în viață poate conta doar pe forțele proprii.
– Viața la orfelinat m-a învățat să fiu puternic, îndrăzneț și descurcăreț, dezvăluie tânărul.
La casa de copii nu prea ai ce face, nu ai condiții ca să te relaxezi. Andrei și-a găsit alinarea în carte și sport. Cel mai mult îi plăcea să meargă la școală și să facă sport. Asta l-a făcut sigur pe sine și disciplinat. Încă de mic copil a decis că vrea să devină bogat. Și a încercat să profite de orice oportunitate.
Anii treceau și încetul cu încetul viața adolescentului revenea la normal. Andrei s-a înscris la o facultate prestigioasă, pe care a absolvit-o cu brio. Banii nu mai erau o problemă, tânărul avea două burse și muncea part-time ca analist financiar junior.
După absolvirea facultății, Andrei a devenit consultant financiar superior. Apoi a fost manager de departament, iar 5 ani mai târziu și-a lansat propria firmă de consultanță financiară.
Tânărul a și uitat de părinții – cu mult timp în urmă, încă de pe vremea când era copil. Încă din anul când au încetat să-l viziteze. Dar părinții nu au uitat de el, mai bine zis și-au amintit de el când au aflat că este bogat.
În scurt timp, în mod miraculos, bătrânii și-au făcut apariția în pragul casei sale. Aceștia îl implorau să-i ierte, se tot justificau, se văicăreau, i-au dezvăluit că fratele mai mic a împrumutat bani de la niște criminali și riscă să rămână toți fără casă. Că au fost nevoiți să-l abandoneze ca să salveze copilul mai mic, că în continuare sunt o familie și membrii familiei trebuie să se ajute reciproc.
Andrei asculta în tăcere. Nu simțea nimic, nici măcar milă, copilul emotiv din sufletul său a rămas în copilărie. Oamenii ăștia l-au făcut rece ca gheața.
Andrei nu i-a alungat, nu i-a certat, nici măcar nu a vrut să-și vadă fratele. Tânărul le-a dat bani, cu condiția să dispară odată pentru totdeauna din viața lui. Încă din adolescență a înțeles că e rece, încă de atunci s-a dezamăgit în familie, a înțeles că nu are nevoie de una și toată viața va trăi singur.
Citește și: Tot ce faci ți se întoarce: O pildă înțeleaptă despre cum funcționează bumerangul vieții!
