Ştii ce-i frumos la fotografii?!… Că rămân aceleaşi chiar şi atunci când oamenii se schimbă. Fotografiile nu sunt doar dovada fizică a unei amintiri, ci și o parte a sufletului nostru a cărei valoare crește în timp.
Fotografiile ne oferă ocazia rară de a simți pe propria piele ce înseamnă efemeritatea vieții și trecerea insensibilă, dar plăcută a timpului. Eroii noștri de astăzi au recreat fotografiile din copilăria și tinerețea lor pentru a ne demonstra încă o dată că timpul este necruțător și trebuie prețuit.
Imagini făcute atunci și acum
1. Eu și prietena mea în 1986, apoi în 2010 la nunta ei, apoi în 2014 la nunta mea.
2. Eu și tatăl meu în copilărie și două decenii mai târziu.
3. Prima fotografie e făcută în 2001, iar a doua în 2019. În copilărie ne era teamă că nu ne vom căsători niciodată. Astăzi ambele suntem căsătorite, iar prietena mea a născut un copil.
4. Crăciunul în 1997 și 22 de ani mai târziu. Mama nu s-a schimbat aproape deloc.
5. În copilărie, mama îmi spunea că dacă nu voi mânca totul din farfurie – nu o să cresc. Păi bine, iată că am crescut, mămică.
6. Zece ani mai târziu, aceeași casă, aceeași scară.
7. Între cele două poze s-au scurs exact 40 de ani!
8. M-am întors la Londra, în același loc, prima oară după 37 de ani.
9. Părinții mei în 1993 și 25 de ani mai târziu!
10. Eu și soția mea în clasa a 7-a și 20 de ani mai târziu.
11. Tatăl meu în urmă cu 40 de ani – la fel de vesel și neastâmpărat.
12. Clientul și coaforul lui – prietenia care a durat o viață.
13. Bunica mea nu a fost niciodată o fată de casă.
14. Părinții mei în ziua nunții – și douăzeci și cinci de ani mai târziu. Frumusețea și farmecul lor sunt atemporale.
15. Bunicul meu în 1966, în Vietnam, și tot el în prezent. Pe unii oameni pur și simplu nu-i doboară nimic.
