Scapă de ele: 10 capcane psihologice, care te împiedică să trăiești!

Ce sunt capcanele psihologice? Sunt acele tipare de gândire cu care ne naștem sau pe care le dobândim pe parcursul vieții, ca urmare a procesului de învățare și interacțiune cu alte persoane, și care ne împiedică într-un fel sau altul să gândim rațional. Înțelegerea acestor capcane te va ajuta să gândești limpede și să iei decizii corecte.

1. Percepția selectivă

Din cauza acestei capcane, ne lăsăm convinși mai ușor de informațiile care ne susțin propriile convingeri. De exemplu, dacă ești fumător, vei tinde să ignori informațiile care condamnă fumatul și vei fi mai predispus să asculți de cei care spun că fumatul nu-i atât de rău. Dacă ești credincios, vei crede mai degrabă în argumentele teiștilor, decât în cele ale ateiștilor. Iar dacă arbitrul va da penalty în poarta echipei tale, îți vor plăcea doar argumentele care spun că acesta a greșit.

2. Efectul de ancoră

Prima informație (impresie) pe care o primim, tinde să ne influențeze întreaga percepție despre un lucru, indiferent dacă este relevantă sau nu. De exemplu, dacă vrei să cumperi o mașină și în anunț scrie 10 mii de euro, iar vânzătorul acceptă să o vândă cu 8, vei tinde să crezi că ai făcut o tranzacție bună, chiar dacă vânzătorul în realitate era gata să o vândă cu 7. Iar dacă vei dori să bei spontan o bere de dimineață (prima dată în viață), vizitatorii cafenelei cu siguranță te vor înțelege greșit.

3. Eroarea de atribuire

Aceasta capcană se manifestă în diferite feluri, dar e actuală pentru cei cărora le place să judece. De exemplu: când cineva întârzie, este pentru că e leneș – când tu întârzii, e traficul de vină. Când este promovat Vasile, e pentru că are pile – când tu ești promovat, e pentru că meriți. Când îți dă cineva papucii, e vinovat el (ea) – când tu dai papucii cuiva, nu ești vinovat cu nimic. Succesul meu e rezultatul măiestriei, abilităților și talentelor mele. Eșecul meu e rezultatul unui ghinion și a unor circumstanțe nefavorabile.

4. Efectul aderării la majoritate

Suntem tentați să ne aliniem la părerea grupului pentru a evita un conflict și a nu fi luați în râs. Mai mult decât atât, când un lucru devine foarte popular (de exemplu, piesa Despacito) crește probabilitatea să ne placă, chiar dacă în alte condiții era să ne provoace dezgust. Mai mult, luăm multe decizii importante, străduindu-ne să fim parte a majorității. Politicienii și agențiile de publicitate încearcă să ne convingă să votăm un candidat pe baza scorului mare în sondaje, chiar dacă de multe ori acest scor este umflat.

5. Apărarea alegerii

Oamenii tind să-și apere alegerea, chiar dacă în adâncul sufletului își dau seama că au greșit. De exemplu, dacă ai cumpărat un telefon, iar acesta s-a dovedit a fi sub așteptările tale, vei tinde să-ți justifici alegerea cu fraze de genul: are camera bună, uite cât e de frumos, m-a costat doar 300 de euro etc. Dacă te-ai căsătorit cu un alcoolic înrăit, vei tinde să-i pui în valoare trăsăturile pozitive. Iar dacă ți-ai schimbat locul de muncă și te simți mai rău, vei tinde să te consolezi cu fraze de genul: aveam nevoie de o schimbare.

6. Efectul de struț

Struțul este o pasăre frumoasă, cu ciocul puternic, cu o curiozitate criminală și o naivitate de invidiat. Despre struț se spune că atunci când se simte în pericol, acesta şi-ar băga capul în nisip, crezând că ceea ce nu vede, de fapt nu există. Aceasta este o metodă de a scăpa de necaz sau de grija lui. Fumătorul știe că fumatul dăunează sănătății, dar bagă capul în nisip și se preface că problema nu îl vizează pe el. Cu alte cuvinte, pentru a evita informațiile negative, pur și simplu încetăm să fim interesați de ele.

7. Eroarea supraviețuitorului

Capcana se manifestă atunci când ne concentrăm doar pe exemplele de reușită și le ignorăm pe cele care nu au reușit. Cu alte cuvinte, îi vedem pe cei care „au supraviețuit” și îi ignorăm pe cei care au eșuat, fapt care poate genera o percepție greșită a situației. De exemplu, citind biografia lui Trump, te poți gândi că e ușor să devii dezvoltator imobiliar, deoarece nu știi nimic despre cei 99% care au eșuat. Nu știm nimic despre cele 2 mln de oameni care mor anual din cauza cancerului pulmonar. În schimb, știm despre Batuli Lamichhane, o femeie din Nepal, care are 118 ani și fumează 30 de țigări pe zi.

8. Prejudecata rezultatului

Tindem să evaluăm eficacitatea alegerii făcute, în primul rând, după rezultat. Fără să luăm în considerare alți factori precum norocul, contextul, efortul depus sau influența altor persoane. De exemplu, dacă o persoană nu și-a pus niciodată vaccin și nu a purtat niciodată mască, și într-un final, nu s-a îmbolnăvit, ea poate crede că vaccinul și restricțiile sanitare sunt inutile, sau mai rău, că pericolul nici măcar nu există. Fără să ia în considerare așa factori precum norocul sau particularitățile fiecărui organism.

9. Efectul Forer

Sau de ce oamenii cred în horoscop. Considerăm că afirmațiile vagi se aplică în mod specific numai nouă chiar dacă se aplică tuturor. Cel mai renumit experiment care atestă acest efect, îi apariține profesorului german Bertram R. Forer, care le-a dat un test de personalitate studenților săi, apoi a întocmit o schiță de personalitate pe baza rezultatelor testului, individuală pentru fiecare student. O săptămână mai târziu, Forer a dat fiecărui student schița și i-a rugat să evalueze de la 1 la 5 măsura în care aceasta descrie personalitatea lor. Scorul mediu a fost 4.30 (excelent), numai că fiecare student a primit exact aceeași schiță.

10. Eroarea punctului orb

Oamenii care sunt conștienți de capcanele mentale și încearcă să le evite adesea simt că sunt mai buni la asta decât o persoană obișnuită. Cu toate acestea, nu este întotdeauna așa. De exemplu, dacă un profesor primește un cadou de la un student, iar studentul obține cea mai mare notă la examen, profesorul va fi tentat să creadă că gestul elevului nu a influențat în niciun fel nota finală. Dar dacă același lucru s-ar fi întâmplat cu alt profesor, eroul nostru ar tinde să creadă că între nota finala și cadou există o legătură evidentă.