Romii au amăgit-o și i-au luat fiica. După mulți ani, vândută pe o pereche de cercei și câțiva lei, ea s-a întors

Tamara Romanovici s-a măritat la vârsta de 19 ani. Viața mergea bine: soțul ei era șofer de troleibuz, iar ea avea grijă de fiica Olga. Problemele au început când Olga a împlinit un an. Părinții începeau să aibă probleme cu alcoolul.

În urma unui nou conflict, Tamara și-a luat fiica și au mers la o plimbare prin oraș. Au ajus la gară. Acolo, fata a întâlnit un rom care a vorbit cu ea și a convins-o să meargă împreună la Chișinău. Noul „prieten” i-a promis Tamarei că vor avea o viață ca în paradis.

Desigur, domnișoara a fost impusă să practice cerșitul. Câțiva ani mai târziu, romii i-au furat fiica. I s-a spus să plece la cumpărături și, în timp ce ea lipsea, Olga a fost pur și simplu luată și dusă undeva.

Copilul a fost vândut altor romi. Costul a fost mic – doar niște cercei din aur și câțiva lei. În cele din urmă, Olga a început să locuiască în orașul Soroca, cu numele de Maria.

Trebuie de menționat faptul că noii părinți se comportau frumos cu Olga. Fiind romi, ei trăiau bine: aveau propria lor casă, au asigurat fetiței studii gimanziale și cursuri de gătit. De asemenea, ea a absolvit cursuri de manichiuristă și coafor.

Toată lumea știa că Olga nu era de etnie romă, dar nimeni nu o disprețuia. Olga chiar a reușit să câștige concursul local de frumusețe!

Însă toată viața, fata habar nu avea cine era și de unde venea.

Tamara părea să se descurce cu pierderea pe care a avut-o. Ea s-a întors în orașul natal cu autostopul. Ulterior a născut alți doi copii. Ei, apropo, au fost luați de la ea din cauza dependenței de alcool. Femeia și-a abandonat al treilea copil chiar în maternitate.

Abia 10 ani mai târziu, oficialii Minsk-ului de la departamentul de educație au descoperit că fetița Olga dispăruse. Au început să o caute, au anunțat-o în căutare internațională. Însă fata așa și nu putea fi găsită.

Bunica-romă adoptivă, înainte de moartea ei a spus Olgăi să-și găsească părinții. I-a spus fetei tot ce știa despre viața ei. Din păcate, nu erau atât de multe informații, deoarece comunicarea a avut loc doar cu răpitorii.

Domnișoara s-a îndreptat spre secția de poliție locală. Ea a relatat că numele ei real era Olga, că s-a născut în 1993 și nu în acest oraș. Cu ajutorul Interpol-ului, angajații au aflat că o anumită fată Olga, născut în anul 1993, a dispărut odată în Belarus. S-a dovedit că numele fetei este Romanovici.

În 2014, fata a putut să vină la Minsk, unde locuia familia ei. Întâlnirea nu a decurs exact așa cum se aștepta. Mama Olgăi era indiferentă…

Olga nu o considerase pe mama ei vinovată, pentru că viața ei nu era ușoară. Din păcate, în casa mamei, fata nu a găsit adăpost, întrucât era complet nepotrivită pentru o viață normală. O perioadă de timp, fata a locuit cu mătușa ei.

Mai tărziu, autoritățile au reușit să facă rost de un cămin pentru Olga. Însă au refuzat să îmbunătățească condițiile de trai, din moment ce domnișoara nu trăise în Minsk de 10 ani.

Olga așa și nu a mai reușit să-și găsească frații din cauza adopției secrete. Probabil că trăiesc în același oraș, dar absolut nu știu de existența celuilalt. Poate că frații au văzut știrea despre Olga, dar nu s-au gândit că ar putea fi, chiar sora lor.

Să sperăm că fata își va găsi locul ei în viață, pentru că nu în zadar a trecut prin atâtea încercări.