Proștii se nasc sau devin? 5 obiceiuri aparent inofensive, care ne scad din inteligență

S-ar părea că e imposibil să devii prost dacă citești, înveți și comunici mereu cu oameni deștepți. Însă nu este totul atât de simplu. De fapt, există câteva acțiuni aparent inofensive care pot duce la scăderea capacităților intelectuale. Iată ce să nu faci, dacă vrei ca mintea să lucreze la capacitățile maxime.

1. Nu mânca prea multe dulciuri

Multe dintre produsele din magazine conțin în loc de zahăr fructoză sau sirop de porumb. Pot fi găsiți îndulcitori în băuturile carbogazoase, în deserturi, pâine, sosuri și chiar în mâncarea pentru copii. Deși se spune că fructoza este mai puțin dăunătoare decât zahărul, ultimele studii arată contrariul.

Consumul în prorporții mari al fructozei poate provoca dereglarea metabolismului. Ceea ce poate afecta memoria și capacitatea cognitivă. Savanții deja au confirmat acest lucru pe șoareci și spun că același efect poate fi și la oameni. În cadrul experimentului, șoarecii care au băut apă cu fructoză au ieșit mai greu din labirint, decât șoarecii care au băut apă fără adaosuri. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că fructoza distruge plasticitatea creierului –  crearea de noi legături neuronale, lucru care se întâmplă când recepționăm informații noi.

2. Nu te baza în toate pe tehnologie

Calculăm cu calculatorul, introducem zilele de naștere în calendar, găsim traseele cu GPS-ul, iar informațiile de care avem nevoie le găsim în internet și toate acestea cu un singur dispozitiv. În rezultat, hipocampul – zona creierului răspunzătoare de consolidarea memoriei, rămâne neatinsă. Cercetătorii consideră că din cauza încredererii totale în dispozitive, noi pierdem capacitatea de a memoriza. Atunci când tehnologiile ne arată calea, noi acționăm după principiul de autopilotare. Cu cât mai frecvent facem asta, cu atât mai mult hipocampul se micșorează.

3. Dormi suficient

Psihologul, Timothy Roers, a verificat în ce fel calitatea somnului influențează asupra capacității de a lua decizii. Roers a desfășurat un experiment cu studenți, care au fost rugați să îndeplinească câteva sarcini la computer pentru o recompensă. Un grup era constituit din studenți care au dormit suficienți, altul – din somnoroși. După o perioadă de timp, participanților li s-a propus să ia banii câștigați sau să continue treaba, dar să piardă recompensa dacă nu vor reuși să realizeze celelalte sarcini. Cei care au dormit bine înainte de experiment, au cântărit șansele și nu au mers la risc. Somnoroșii însă fie au renunțat mai devreme la sarcini fie au riscat, chiar dacă era clar că nu vor reuși să facă totul. Concluzia a fost că somnul insuficient ne face să dăm o apreciere greșită posibilităților și să luăm, în consecință, decizii greșite.

4. Fă mai multă mișcare

În anul 1980, a fost efectuat un experiment de proporții, participanții cărora au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani. O dată la 2-5 ani, realizatorii studiului le evaluau starea de sănătate, stilul de viață, nivelul de activitate fizică și timpul petrecut în fața televizorului. Ulterior, participanților li s-a propus să treacă teste care verifică viteza de prelucrare a informațiilor și capacitățile memoriei.

S-a dovedit că persoanele cu un stil sedentar de viață au avut rezultate mai proaste la teste. Cei care priveau televizorul mai mult de 3 ore pe zi au arătat cele mai scăzute rezultate. S-a demonstrat științific că la oamenii care se mișcă puțin lobul temporal medial se micșorează – zona creierului responsabilă pentru formarea și stocarea amintirilor.

5. Nu fă mai multe lucruri în același timp

S-a demonstrat deja că este imposibil să faci mai multe lucruri în același timp. Creierul se deconectează de la o activitate și se conectează la alta, alternare care îi îngreunează lucrul.

Savanții au stabilit că la oamenii care lucrează mereu în regim „multifuncțional” densitatea substanței cenușii este mai mică decât la cei care le fac pe toate pe rând. Această zonă a creierului este legată de controlul emoțiilor și luarea deciziilor. Mai mult ca atât, dacă e să ne schimbăm în fiecare minut de la o sarcină la alta, vor avea de suferit atenția, memoria și concentrația.

Sursa