Istoria ne învață că din istorie nu învățăm nimic. Iar dacă ai impresia că oamenii contemporani se poartă ciudat, să știi că așa a fost întotdeauna. Dacă nu crezi, în scurt timp te vei convinge, fiindcă astăzi vom discuta despre cum SUA și Marea Britanie au început un război din cauza unui porc, cum Evul Mediu lupta cu violența în familie și de ce cadavrul lui Papa Formosus a fost exhumat și adus pe banca de acuzații.
Curiozități despre istorie
#1. În Evul Mediu, unele conflicte între soț și soție erau rezolvate printr-un duel controlat judiciar.
Violența în familie a fost întotdeauna o problemă gravă. Șmecherii din Evul Mediu au găsit o modalitate originală de a rezolva disputele dintre soți. Nu de a le interzice, ci de a le legaliza. În cartea duelistului german, Hans Talhoffer, numită Fechtbuch („carte de scrimă”), care datează din 1467, au fost descrise regulile de luptă dintre un bărbat și o femeie.
Procesul era legal, controlat judiciar, iar lupta avea loc în felul următor. Bărbatul stătea până la talie într-o groapă și era înarmat cu un baston. Iar femeia stătea în picioare și avea în arsenal un sac încărcat cu pietre, greutatea căruia nu trebuia să depășească 2 kilograme. Printre mișcările permise se numărau și loviturile în cap, în zona organelor genitale sau strangularea oponentului. Câștigătorul era stabilit de judecător.
#2. 60 de nobili ai Sfântului Imperiu Roman s-au înecat în fecalii în aceeași zi.
Într-o bună zi, doi domni foarte influenți, Ludovic al III-lea, landgraful Turingiei și Konrad Wittelsbach, arhiepiscopul de Mainz, s-au certat. Între ei mereu a existat o tensiune inexplicabilă. Dar punctul culminant a fost când arhiepiscopul a decis să construiască un castel la granița cu potențialul său inamic. Pentru orice eventualitate. Landgraful nu a apreciat ideea și i-a zis lui Konrad că arhiepiscopii decenți nu procedează așa și de acum înainte invadarea Mainz-ului este o chestiune de principiu pentru el.
Împăratul Henric al VI-lea a decis să-i împace și a organizat o întâlnire la Erfurt. Dacă Ludovic, Heinrich și Konrad s-ar fi întâlnit față în față – totul era să fie în regulă. Dar fiecare a venit cu alaiul său. Astfel, la 25 iulie 1184, peste o sută de oameni s-au adunat la Catedrala Sf. Petru din Erfurt pentru negocieri.
Podeaua catedralei nu a fost pregătită pentru o asemenea adunătură. Și sub presiunea monseniorilor dolofani, s-a prăbușit. Nobilii au mai spart în cădere încă două etaje și au ajuns direct în sistemul defect de canalizare. Peste 60 de nobili au murit, în schimb eroii noștri au rămas teferi. Dezamăgit de abilitățile sale diplomatice, Henric al VI-lea a părăsit localitatea și nu s-a mai întors acolo niciodată.
#3. Cadavrul lu Papa Formosus a fost exhumat și adus în sala de judecată
În ianuarie 897, Papa Ștefan al VI-lea a decis să-l acuze pe predecesorul său, Papa Formosus, de erezie, deși cel din urmă a decedat. Înainte de moarte, Formosus l-a încoronat pe regele Arnulf ca împărat german în bazilica Sfântul Petru.
Din cauza unor jocuri politice, noul Papă dorea să anuleze actul de încoronare și să-i ofere titlul imperial altei persoane. Și pentru a face acest lucru, l-a acuzat pe Papa Formosus de erezie.
Moartea inculpatului nu a fost în stare să oprească puternicul aparat al justiției medievale. Defunctul papă a fost scos din sicriu, târât pe stradă, îmbrăcat în straie papale și așezat pe tron. După care, partea acuzării, în frunte cu Papa Ștefan al VI-lea, și-a expus argumentele, iar în locul cadavrului răspundea un diacon, care s-a ascuns în spatele tronului și imita vocea decedatului.
După pronunțarea sentinței, Formosus a fost declarat vinovat, toate deciziile i-au fost anulate, a fost deposedat de veșmintele și de atributele pontificale și i s-au tăiat cele trei degete de la mâna dreaptă, cu care își binecuvânta enoriașii.
#4. Indianul Galvarino a luptat cu conchistadorii spanioli fără mâini.
Galvarino era un brav indian din tribul Mapuche. Când cuceritorii spanioli au invadat America de Sud, s-au confruntat cu o rezistență acerbă din partea acestui trib. Aproape 150 de mapuche au fost capturați după o luptă intensă în Araucania în 1557. Guvernatorul chilian García Hurtado de Mendoza a ordonat ca prizonierilor să le fie tăiat nasul și mâna dreaptă. Iar celui mai feroce războinic, pe nume Galvarino, i-au fost tăiate ambele mâini.
Dar asta nu l-a oprit pe indian. Acesta și-a fixat câte o lamă de partea rămasă a fiecărui antebraț și a continuat să lupte cu spaniolii în bătălia de la Millarapu, unde a răpus zeci de conchistadori. Ce-i drept, cuceritorii europeni au reușit să învingă, iar bravul războinic a fost lăsat să fie mâncat de câini.
#5. Romanii foloseau urina pentru a-și spăla hainele și dinții
Romanii erau un popor interesant. Pe lângă normele de drept și patrimoniul cultural lăsat moștenire întregii umanități, aceștia au fost extrem de ingenioși în utilizarea urinei. Urina conține amoniac, care are proprietăți de albire și poate folosită ca detergent pentru rufe.
Romanii înmuiau hainele într-un recipient cu urină, după care le clăteau în apă cu cenușă, pentru îndepărtarea grăsimii. Iar snobii își clăteau și dinții cu urină, pentru o dantură mai albă. Urina era atât de necesară în gospodăria romană, încât împăratul Vespasian a introdus noi impozite pentru negustorii care o comercializau.
#6. Imperiul Roman a fost scos la licitație
În anul 193, Roma a cunoscut 5 împărăți diferiți timp de un singur an. Împăratul Commodus, care a fost interpretat de Joaquin Phoenix în filmul Gladiator, era un tip foarte ciudat și în realitate. Îi plăcea să lupte pe arenă contra gladiatorilor adevărați și nu-i păsa de treburile imperiului. Pe lângă asta, suferea de paranoia și își omora consulii fără motiv. Pentru orice eventualitate. Un consul mort nu poate urzi un complot împotriva ta, nu-i așa?
Văzând că puștiul era incontrolabil, cercurile influente ale imperiului au hotărât să-l înlăture de la putere. Cum? Discret. Dar tentativa de otrăvire a eșuat, așa că organizatorii complotului l-au mituit pe antrenorul său de lupte greco-romane și acesta l-a strangulat pe Commodus în timp ce făcea baie. Noul împărat a devenit Pertinax.
Pertinax era băiat de treabă, inteligent, cu ambiții, principii și viziuni. Ar fi putut deveni un împărat bun, anulând impozitele draconice stabilite de predecesorul tău și oferind mai multă libertate cetățenilor. Dar acesta nu le-a dat șpagă pretorienilor, cum cere tradiția, și ăștia s-au supărat. De regulă, gardienii pretorieni primeau “o donație” de la împărat imediat după încoronare. Iar pretorienii nu erau bloggeri. Dacă nu donai, puteai să ai neplăceri.
Așa și s-a întâmplat. Garda l-a pocnit pe Pertinax și a scos tronul la licitație. Bogatul senator Didius Julian a oferit cel mai mare preț – câte 25 de mii de sesterți pentru fiecare pretorian din gardă și astfel a devenit împărat.
Ce-i drept, Didius a stat în fruntea imperiului doar două luni, pentru că nu a reușit să se răsplătească cu banda de pretorieni și nu i-a trecut prin cap să ia un credit. În a 66-a zi de domnie, gardienii l-au omorât și pe acest împărat.
Ordinea a fost readusă abia de Lucius Septimius Severus, care era un bun conducător și se bucura de încrederea cetățenilor de rând. Iar primul lucru pe care l-a făcut, a fost să demită Garda Pretoriană și să o înlocuiască cu proprii săi soldați.
#7. Marea Britanie și Statele Unite au început un război din cauza unui porc.
În 1846, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii au împărțit teritoriile de pe continentul nord-american, semnând Tratatul Oregonului. Dar ambele părți stăteau prost cu geografia și nu exista Google Maps pentru a delimita zonele precis, în special frontierele maritime. Cele două puteri nu au putut împărți mica insulă San Juan și ambele au declarat-o teritoriul lor. Și au uitat de existența ei timp de 13 ani.
Pe o jumătate a insulei a fost ridicată o fermă de oi, gestionată de englezi, iar pe altă jumătate s-au stabilit americanii care cultivau cartofi. Mult timp au trăit în pace, până când a avut loc un incident neplăcut.
Într-o dimineață, un fermier american pe nume Lyman Cutlar, a descoperit în grădina sa un porc negru, care îi savura cartofii. Cutlar s-a enervat, a luat pușca și a doborât porcul la fața locului fără a trage un foc de avertizare. Apoi, ca orice fermier decent, s-a dus la proprietarul nefericitului animal, un irlandez pe nume Charles Griffin, i-a explicat situația și i-a propus o despăgubire de 10 dolari.
Dar, se pare că Griffin își iubea mult porcul, pentru că a cerut ca despăgubire tocmai 100 de dolari. Firește că americanul a refuzat. Atunci, autoritățile engleze au început să-l amenințe cu pușcăria. Și deoarece justiția în acea perioadă era o chestiune interpretabilă, fermierul a cerut ajutorul militarilor americani.
Aflând că americanii sunt hărțuiți de englezi, Generalul de brigadă William Harney, comandantul districtului militar din Oregon, a trimis 66 de soldați ai Regimentului 9 Infanterie sub comanda căpitanului George Pickett pentru a restabili dreptatea.
Văzând că un adevărat detașament militar a sosit pe insulă, britanicii au apelat la militarii lor. Tensiunea creștea, iar pe 10 august 1859, pe insula San Juan, 461 soldați americani, înarmați cu 14 tunuri erau gata de luptă contra celor 5 nave militare britanice cu 167 tunuri și 2.140 de oameni la bord.
Din fericire, comandanții au aflat despre ce este vorba și au ajuns la concluzia că e o prostie să începi un război pentru un porc. Prin urmare, ambii au ordonat soldaților să nu tragă primii sub nici o formă. Timp de câteva zile, soldații americani și britanici, așezați pe poziții, se înjurau unii pe alții pentru a escalada un conflict. Dar nimeni nu s-a lăsat dus de nas.
Apoi despre incident au aflat înalții oficiali de la Washington și Londra și au început negocierile pentru aplanarea conflictului. Însă din cauza Războiului Civil din Statele Unite, pacea a fost stabilită abia peste un an. În acest răstimp, militarii controlau și apărau jumătatea lor de insulă. Astfel s-a încheiat confruntarea anglo-americană de lungă durată de pe insula San Juan, singura victimă a căreia fiind un porc.
#8. Iar Canada și Danemarca în continuare duc un război pentru insula Hans.
Probabil, cel mai pașnic război din toate timpurile. Pentru drepturile asupra insulei Hans luptă Danemarca și Canada. O dată la câteva luni, trupele daneze sunt debarcate pe insulă pentru a demonta drapelul inamicului. Danezii scot flagul Canadei și-l pun pe al lor. După care pleacă. Iar peste câteva luni, neapărat vin canadienii, care scot drapelul Danemarcei, și montează drapelul propriei țări. După care militarii beau alcool, sărbătorind victoria asupra inamicului. Înainte de a părăsi insula, marinarii lasă câteva lăzi de alcool pentru inamicii lor. Danezii lasă schnaps, iar canadienii, whisky. Tradiția durează de aproape 4 decenii.
#9. Timpul este relativ
Iată două lucruri care te vor pune pe gânduri:
Cleopatra a trăit mai aproape de momentul în care primul om a zburat în cosmos, decât de momentul în care au fost ridicate piramidele.
Mai mult decât atât, mamutul lânos încă mai putea fi întâlnit pe Pământ pe vremea când se construiau aceste piramide. Ce-i drept, nu în Egipt, ci pe insula Wrangel. Ultima generație de mamuți a pierit în timpul domniei lui Tutankhamon.
Citește și: 10 mituri despre preistoric și civilizația antică în care oamenii cred până în prezent!