Paradoxul loteriei și alte 9 capcane de logică care îți vor da mintea peste cap!

Marele filosof grec, Socrate, spunea că trebuie să punem la îndoială tot ceea ce știm. Într-adevăr, cu cât mai atent privim la ceea ce ne înconjoară, cu atât vom începe să observăm mai multe paradoxuri. Ce este un paradox? Paradoxul este o concluzie contradictorie, demonstrabilă, care ține cont de legile logicii, dar, în același timp, e contrară unui adevăr unanim recunoscut.

Dacă vrei să te sustragi un pic de la rutina cotidiană și să-ți pui la încercare logica, îți propunem să faci cunoștință cu 10 paradoxuri logice care îți vor da întreaga lume peste cap.

Paradoxul mincinosului

Ajungând în Grecia, la bordul unei corăbii, Epimenide, care era cretan, s-a adresat unor greci adunați pe țărm, zicând: „Toți cretanii sunt mincinoși!”. Iar o săptămână mai târziu, trecând prin Grecia, s-a adresat, din nou, grecilor spunând: “Toți cretanii sunt mincinoși, dar eu spun întotdeauna adevărul”

Afirmația sa era adevărată sau falsă?

Dacă afirmația sa despre cretani era adevărată, înseamnă că și el, fiind cretan, era un mincinos, paradoxal, nu? Pe de altă parte, dacă afirmația sa era falsă, înseamnă că el mințea când zicea că spune doar adevărul.

Nava lui Tezeu

Potrivit legendelor grecești, atunci când vestitul războinic și erou atenian, Tezeu, s-a întors în Atena, vasul pe care s-a întors a fost transformat în monument în cinstea faptelor sale eroice.

Nava era confecționată din lemn, fier și funii – materiale care se deteriorează cu timpul și pe măsură ce lemnul putrezea, iar fierul ruginea, grecii schimbau bucată cu bucată, înlocuind lemnul putrezit cu lemn nou și rezistent. În cele din urmă, toate părțile navei au fost înlocuite.

Întrebarea sună în felul următor, odată ce toate piesele au fost înlocuite, mai era asta corabia lui Tezeu?

Dar dacă lemnăria originală, demontată, ar fi fost păstrată și din ea ar fi fost construită altă navă. Care din cele 2 urma să fie corabia adevărată a lui Tezeu? În ce moment prima înceta să mai fie corabia sa? Atunci când a fost demontată prima piesă? Sau poate ultima? Sau la jumătate?

Citește și: 11 fapte curioase din viața lui Joe Biden. Oare de ce a primit porecla „Bye-Bye”?

Paradoxul loteriei

Să presupunem că ai cumpărat un bilet de loterie. Din buletinul de știri ai aflat că s-au vândut 1000 de bilete și câștigătorul va fi ales din numărul total de bilete vândute.

Și totuși, știi că șansele tale de a câștiga sunt destul de mici. Ai toate motivele să crezi că biletul tău nu va fi cel câștigător. La fel și biletul unchiului, al bunicii, al surorii sau al amicului tău. Și tot așa până la 1000. În teorie, asta înseamnă că nici un bilet nu va fi câștigător, dar cineva trebuie sa câștige, nu?

Cazul lui Ronald Opus

Un criminalist a examinat corpul neînsuflețit a lui Ronald Opus și a constatat că acesta a murit din cauza unei răni la cap, produsă după ce a fost împușcat. Însă totul a avut loc în circumstanțe foarte ciudate. Domnul Opus a murit din cauza împușcăturii, după ce s-a aruncat în gol de la etajul 10, făcând o tentativă de suicid. Glonțul a fost tras dintr-o fereastră a blocului și l-a omorât instantaneu, chiar în timp ce cădea (în momentul căderii era viu). Opus a lăsat chiar și o scrisorică în care a explicat că a recurs la acest gest din cauza unei mari supărări.

Nici țintașul, nici Opus nu știau că cu o zi înainte, la etajul 8 a fost instalată o plasă de siguranță pentru a proteja muncitorii care lucrau la faţada cladirii. Deci, dacă domnul Opus nu ar fi fost împușcat, cel mai probabil ar fi supraviețuit căderii. Acest fapt i-a determinat pe anchetatori să cerceteze cazul din perspectiva unei tentative de omor.

Glontele a fost tras de la etajul 9, unde, în acea seară, se certau furtunos un cuplu de bătrâni. Moșul avea obiceiul de a flutura cu arma în fața soției sale când era foarte supărat. De data asta, fiind foarte emoționat, acestuia îi tremurau mâinile și când a apăsat pe trăgaci, glonțul a trecut pe lângă chipul soției sale, a spart fereastra și l-a lovit pe Opus, care se afla în cădere liberă.

Dacă bătrânul intenționa să-și omoare soția, dar l-a ucis pe Ronald Opus, atunci el este vinovat de moartea acestuia. Dar în urma anchetei, s-a dovedit a fi că nici bătrânul, nici soția sa habar n-aveau că arma era încărcată și ani la rând, acesta își amenința, în glumă, soția cu o pușcă întotdeauna descărcată, ba mai mult, niciodată nu ar fi avut intenția să o omoare, iar împușcătură a fost absolut accidentală, la fel și moartea domnului Opus.

Cazul poate fi închis? Nu! O vecină a mărturisit că l-a văzut pe fiul bătrânului cum încarcă arma cu aproximativ 6 săptămâni înainte de incident. Fiul era furios că părinții l-au lezat de sprijinul lor financiar și cunoscând obiceiul tatălui său de a flutura aiurea cu pușca, a încărcat arma, sperând că tatăl său va apăsa întâmplător pe trăgaci. Reiese că fiul se face vinovat de moartea domnului Opus.

Aproape. Numele fiului este Ronald Opus. Decepționat din cauza lipsei de bani și tentativei eșuate de omor a mamei sale, acesta a decis să se sinucidă și, într-un final, i-a reușit.

Citește și: 19 actori și actrițe care au adăugat kilograme în plus și au slăbit considerabil pentru roluri

Paradoxul cărților

Imaginează-ți că ții în mână o carte pe care scrie: “Afirmația de pe partea dorsală a cărții este adevărată”. Să o numim afirmația A. Când întorci cartea, descoperi că acolo scrie: “Afirmația de pe partea opusă a cărții este falsă”. Să o numim afirmația B.

Încercarea de a atribui adevăr afirmației A sau B duce la un paradox: dacă A este adevărată, atunci și B trebuie să fie adevărată. Dar pentru ca B să fie adevărată, A trebuie să fie falsă. Dimpotrivă, dacă A este falsă, atunci și B trebuie să fie falsă și în cele din urmă, A ar trebui să fie adevărată.

Paradoxul crocodilului

Să presupunem că un crocodil fură un copil din mâinile mamei sale. Mama îl imploră pe prădător să-i întoarcă fiul, la care crocodilul răspunde: „Trebuie să ghicești dacă am să ți-l întorc sau nu. Dacă ghicești, îți voi da copilul înapoi, altfel am să-l mănânc.”

Pornind de la faptul că crocodilul se va ține de cuvânt, mama ar putea să răspundă: „O să-l mănânci!”. Asta ar trebui să fie intenția crocodilului și atunci, el va fi nevoit să îi returneze copilul. Dar dacă crocodilul ar înapoia copilul, înseamnă că mama ar greși și crocodilul ar trebui să-l mănânce.

În ambele cazuri, crocodilul nu se poate ține de cuvânt și se confruntă cu un paradox.
Apropo, celebrul scriitor Lewis Carroll a afirmat că crocodilul va mânca copilul, deoarece aceasta este natura sa.

Paradoxul călătoriei în timp

Acest paradox pune la îndoială faptul cum ar putea apărea vreodată ceva dacă este luat din viitor și plasat în trecut.
Imaginează-ți un călător în timp, cumpărând o copie a lui Hamlet dintr-o librărie pentru a se întoarce în trecut și ai oferi cartea lui Shakespeare. Acesta, la rândul său, o copie și pretinde că este lucrarea sa. Lucrarea devine faimoasă, e retipărită de sute de ori și într-un final, peste ani de zile, ajunge pe rafturile librăriei de unde a fost cumpărată de către călătorul în timp. În acest caz, cine este autorul lucrării?

Paradoxul omnipotenței

În multe culturi și religii, Dumnezeu este considerat atotputernic, dar există paradoxuri care pun la îndoială acest fapt, de exemplu, așa-numitul paradox al pietrei.

O ființă omnipotentă, atotputernică, poate crea o piatră pe care nu o poate ridica? Dacă Dumnezeu creează piatra și nu o poate ridica, înseamnă că nu este omnipotent, iar dacă nu poate crea o astfel de piatră, înseamnă că nu a fost omnipotent de la început.

Paradoxul frizerului

Într-un sătuc există un singur frizer și toți bărbaţii satului se împart în: cei care se rad întotdeauna de sine stătător şi cei care se rad întotdeauna la frizer.

Întrebare: Din ce categorie face parte frizerul satului?

Dacă frizerul nu se rade singur, atunci el se rade la frizerul satului şi, prin urmare, se rade singur.

Paradoxul lui Ahile și broasca țestoasă

Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar că să fie cinstit, îi lasă acesteia 1000 de metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid, deci în timp ce Ahile parcurge 1000 de metri, broasca țestoasă înaintează cu 100 m.

Dacă Ahile parcurge 100 de metri, broasca mai face 10 m și tot așa până la infinit, fiindcă păstrând acest raport, Ahile niciodată nu va întrece broasca țestoasă, fiind tot timpul în urmă, chiar dacă cu foarte puțin.

Citește și: Te regăsești printre ele? 10 trăsături comune ale oamenilor inteligenți!