6 lucruri pe care le considerăm naturale, dar sunt 100% artificiale!

Oamenilor le place tot ce-i natural – spre deosebire de artificial, sintetic, modificat genetic și așa mai departe. Dar adevărul e că aproape tot ce considerăm sută la sută natural și neprihănit, arăta cu totul altfel până la implicarea omului acolo. Iată 6 exemple elocvente.

#1. Bazinul fluviului Amazon

Amazonul și pădurile amazoniene sunt primul loc la care ne gândim când auzim expresia “natură virgină”. Jungle nesfârșite, piranha, anaconda și pământuri pe care încă nu a călcat piciorul uman.

Însă când primii europeni au ajuns în America de Sud, ei habar n-aveau că cineva a schimbat landșaftul înainte de sosirea lor. Cercetările au demonstrat că numeroasele civilizații sud-americane, dispărute din cauza epidemiilor și a războaielor inter-tribale, nu erau deloc sălbatice și primitive, așa cum credeau marinarii albi.

Strămoșii peruanilor și ai brazilienilor au săpat canale, șanțuri, lacuri artificiale, au construit baraje, au umplut bazinul Amazonului cu diferite culturi și pomi fructiferi. Cu alte cuvinte, nu au stat cu mâinile în sân.

Strămoșii bolivienilor au reușit să schimbe cursul unor râuri. Mai mult decât atât – 10% din bazinul Amazonului (care e mai mare decât Franța) este acoperit cu îngrășăminte artificiale. Deci, omul a călcat pe acolo destul.

De altfel, solul natural din America Latină este slab adaptat pentru culturi agricole. Încă din cele mai vechi timpuri, triburile indiene au acoperit solul cu așa-numita „terra preta” – soluri artificiale (antropice) pe bază de cărbune activat de lemn. Acest îngrășământ rezistă sute de ani.

#2. Majoritatea fructelor, cerealelor și legumelor

Ce poate fi mai natural decât fructele și legumele pe care ne-am obișnuit să le consumăm în fiecare zi? Și mă refer la alea crescute în grădină, fără chimicale și aditivi alimentari. În aparență – nimic. Dar studiile demonstrează că și ele au avut de suferit pe parcursul timpului.

De exemplu, porumbul. Porumbul se trage de la amerindieni și s-a răspândit în toată lumea. Dar iată cum arăta inițial. Porumbul sălbatic era cu mult diferit față de cel contemporan.

Acum 10 mii de ani, porumbul era uscat și fără boabe. Dar strămoșii noștri au observat că o mutație genetică aleatorie duce la apariția boabelor. Și i-a dus capul să facă o selecție artificială, care s-a întins mai multe secole la rând. Cu alte cuvinte, a avut loc o modificarea genetică lentă. Așa că nu te mai plânge că produsele contemporane sunt modificate genetic.

Și bananele pe care le-am îndrăgit atât de mult arătau altfel înainte. Deloc apetisant. Banalele erau niște păstăi necomestibile până când câțiva deștepți din Noua Guinee nu s-au apucat de capul lor, cu aproximativ 6500 de ani în urmă.

Iar roșiile, care sunt un aliment nelipsit în bucătăria fiecăruia din noi, erau mici și aminteau de niște boabe lipsite de vlagă. Dar, cercetătorii au demonstrat că la un moment dat, roșiile au început să sufere de o creștere celulară rapidă și atipică, ceea ce le-a făcut să crească foarte mari. Această creștere s-ar fi numit cancer, dacă era vorba de om.

Stați să vedeți cum arătau castraveții. Ei erau ghimpoși, mici și pretențioși. Iar strămoșul migdadelor era atât de toxic încât era folosit ca otravă.

#3. Bazinul Morning Glory din Parcul Național Yellowstone

Bazinul Morning Glory este un izvor geotermal din Parcul Național Yellowstone, considerat una dintre cele mai neobișnuite creații ale naturii. Gloria dimineții atrage zeci de mii de turiști anual, care vor să admire această minune a mamei natură.

Numai că mama natură nu s-a implicat deloc. Iată așa arăta izvorul în 1958. Aceasta este culoarea sa naturală – albastru strălucitor. Restul culorilor au început să apară după ce oamenii au aruncat gunoi acolo.

Se pare că după ce turiștii au început să arunce gunoi acolo, temperatura izvorului a scăzut, ceea ce a dus la apariția diferitor microorganisme. Așa-numitele „covorase microbiene” produc diferiți pigmenți, conferind bazinului aspectul său actual.

#4. Cutremurele de pământ

Cutremurul nu e tocmai un fenomen natural. Activitatea omului, de exemplu, extragerea mineralelor, poate duce la cutremure grave. Așa s-a întâmplat în satul Gazli din Uzbekistan. Această regiune a fost stabilă din punct de vedere seismic până când a început extracția de gaze naturale acolo. Zona a fost distrusă complet de trei cutremure devastatoare, cu magnitudinea 7,0 pe parcursul a 8 ani!

Dar forarea nu este singura problemă. O altă cauză a cutremurelor sunt barajele. Rezervoarele artificiale uriașe exercită o presiune titanică asupra pământului, astfel încât apa pătrunde în buzunarele subterane poroase. Barajele au fost cauza a cel puțin două cutremure cu magnitudinea 6,1 în California și 6,5 – în India. Ultimul a luat viața a 177 de persoane și a lăsat alte 50 de mii fără adăpost.

În ultimul timp, au avut loc cutremure antropice ca urmare a scurgerii apelor uzate în timpul extragerii mineralelor de șist. De exemplu, în 2011, în Oklahoma, acest lucru a dus la un cutremur cu magnitudinea de 5,6 care a distrus mai multe case.

#5. Aproape toate animalele domestice

Atunci când civilizația umană a depășit etapa vânătorilor-culegători, oamenii s-au apucat de educat animale și le-au modificat caracterul. De exemplu, vacile. Vacile sunt animale pașnice, monotone, care au fost crescute din adevărați monștri sălbatici – mari, cornoși și masivi, care puteau să lupte lejer cu un tigru.

Dar găinile? Găinile cântăreau de 4 ori mai puțin cu un secol în urmă și trăiau de două ori mai mult.

Aceeași soartă au avut-o curcanii. Pentru că pieptul de curcan este foarte gustos, aceste păsări s-au trezit peste noapte cu un piept foarte generos. Din această cauză, la fermele mari, curcanii sunt inseminați artificial. Pieptul îi împiedică să se împerecheze.

#6. Păianjenii

Un studiu efectuat în Sydney, Australia, a demonstrat că păianjenii cresc în dimensiune și se reproduc mai repede datorită apariției orașelor. Excesul de suprafețe dure, (cum ar fi drumurile) și lipsa de spații verzi creează condiții ideale ca păianjenii să crească și să se reproducă. Iată cum arată un păianjen în spațiul urban în comparație cu unul de la sate.

Citește și: Încetează să le dai mâncare! De ce e periculos să hrănești veverițele și porumbeii din parcuri?