Cinematografia e arta pe care am îndrăgit-o cu toții. Posibilitățile ei sunt nelimitate. Din acest motiv, marii cineaști ai lumii inserează ici colo câte un moment inteligent, care să gâdile orgoliul cinefililor adevărați sau al oamenilor cu o cultură generală bogată. Iată de ce am selectat 15 detalii interesante din filmele pe care le-am văzut cu toții, ce ascund mai mult sens decât pare la prima vedere.
În filmul de animație “Zootopia”, șeful inspectoratului de poliție, bivolul Bogo, își pune ochelarii de fiecare dată când lucrează cu actele. Acest detaliu nu doar îi dă un aer comic, ci și face referință la fiziologia bivolilor, care într-adevăr au o vedere foarte proastă.
În filmul de animație “Hercules”, ursitoarea Moirae, zeița destinului, îi arată lui Hades viitoarea aliniere a planetelor. Din câte poți observa, în imagine sunt doar șase planete, și asta nu e o greșeală a producătorilor, ci o decizie deliberată. În Grecia Antică, astronomii știau numai de 6 planete: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn și, desigur, Pământ.
În filmul “X-Men: Dark Phoenix”, profesorul X discută cu Magneto, purtând pe mâna dreaptă un Rolex Milgauss. Acest ceas are o proprietate interesantă: acele lui nu sunt afectate de câmpurile magnetice și implicit, de magneți. Remarca este relevantă în contextul în care rivalul profesorului X, Magneto, este vestit pentru abilitatea lui de a controla câmpurile magnetice și a mișca metalele cu puterea minții.
Dacă tot am vorbit de ceasuri, protagonistul seriei de filme “John Wick” poartă ceasul în mod obișnuit, cu cadranul la vedere. Însă în timpul scenelor de luptă, ceasul își schimbă poziția, cadranul fiind îndreptat spre corp. Specialiștii spun că acest gest trădează un trecut milităresc. Agenții din forțele speciale poartă ceasul în acest mod fiindcă la soare, sticla reflectă razele solare și îi poate da de gol.
În filmul de animație “Moana”, bunica protagonistei îi spune că poporul lor a încetat să mai trimită corăbii pentru a explora lumea. În istoria polinezienilor, într-adevăr a fost o perioadă numită “pauza lungă”, când corăbiile nu mai plecau nicăieri. Nimeni nu știe din ce cauză s-a întâmplat acest lucru.
De altfel, întreaga echipă de producători a vizitat insulele Pacificului de Sud pentru a studia cultura locală și a discuta cu experții autohtoni, în așa fel ca toate detaliile din film să fie cât mai veridice. De exemplu, în scenariul original bărbatul din imagine era chel, dar conceptul a fost schimbat în totalitate, deoarece în cultura polineziană părul simbolizează puterea.
“Cartea junglei” este o culegere de povestiri scrisă de renumitul autor Rudyard Kipling. În ecranizarea din 2016, regele Louie nu mai e urangutan, cum a fost în filmul de animație din 1967, ci un gigantopitec, o maimuță uriașă, de la care a provenit gorila de astăzi. Schimbarea a fost făcută deoarece urangutanii nu locuiau în acel areal, în plus, unui gigantopitec i se potrivește mai bine rolul de monarh.
În filmul “Up”, de la casa de producție Pixar, Dug a fost unicul câine capabil să-l găsească pe Kevin. Toate pentru că restul patrupezilor erau câini de pază, iar Dug era Golden Retriever, o rasă ce se trage din câini de vânătoare. Retriever-ul este un companion excelent pentru familiile care au copii sau alte animale de casă. Pe cât este de inteligent, pe atât este de afectuos. Câinele are o intuiție foarte subtilă, ghicește bine dispoziția celorlalți și dă dovadă de empatie.
De regulă, pentru a arăta cum o persoană este electrocutată, echipa de producție evidențiază scheletul în momentul loviturii. Însă în filmul de animație “Spider-Man: Into the Spider-Verse”, când unul din personaje este lovit de fulger, curentul nu trece prin oase, ci prin măduva spinării, deoarece anume nervii sunt conductori ale semnalelor electrice.
În filmul “X-men: First class”, există o scenă unde același Magneto, despre care am vorbit mai devreme, încearcă să mute cu puterea minții o monedă de 5 mărci, dar nu îi reușește nimic. Deloc întâmplător, deoarece aceste monede erau confecționate din argint, un metal cu proprietăți magnetice slabe.
Filmul “Tron: Legacy” e despre cum un bărbat e transportat în realitatea virtuală, unde cu ajutorul algoritmului Quorra, care a luat chipul unei femei, trebuie să oprească programul malefic Clu de la invadare lumea reală. Într-o discuție cu Sam, Quorra menționează că nu-și poate învinge tatăl într-un joc de strategie futurist. Specialiștii sunt siguri că e vorba de jocul chinezesc Go, un joc de societate pe care computerele îl stăpânesc prost, atât de prost încât abia în 2016 un super computer a reușit să-l învingă pe campionul mondial la Go.
În filmul de animație “Alladin” există o scenă unde Djinnul își face notițe pe hârtie. Dacă te uiți atent, poți observa că el scrie de la dreapta la stânga. Acțiunea are loc în Arabia, prin urmare, cu certitudine putem afirma că Djinnul stăpânea limba arabă.
În filmul “Bedazzled”, Elizabeth Hurley joacă rolul diavolului și apare pe Pământ în diferite ipostaze. La un moment dat, fiind profesoară de matematică, diavolul le dă copiilor să rezolve o problemă aparent inofensivă. În realitate, pe tablă e reprezentată teorema lui Fermat, o problemă pe care marii matematicieni ai lumii nu au fost în stare să o rezolve timp de câteva decenii. Un gest de-a dreptul diavolesc.
Regenind la “Moana”, când Maui (tipul cu plete despre care am vorbit mai devreme) se transformă în pasăre, pe penajul acesteia poți observa cârligul său fermecat care îl ajută să se transforme.
În mult-îndrăgitul film de animație “Finding Nemo” există un personaj care încearcă iar și iar să evadeze din acvariu. Specia nu a fost aleasă întâmplător. Gill este un Idol maur (Zanclus cornutus), un pește marin, care se adaptează cu greu la viață în condiții artificiale.
Citește și: 9 filme puternice, pe care n-o să le uiți niciodată