Să te prăpădești de râs! Cum un tată medic, împreună cu 2 chirurgi, i-au făcut fiului costum pentru matineu

Fiul meu de 5 ani are o memorie superbă. El știe toate replicile și poeziile fiecărui copil din grupă, pregătite pentru matineul de iarnă. De aceea, până în ultimul moment nu a fost clar ce costum să pregătim, fiindcă s-ar putea să înlocuiască pe oricine.

Într-un final, ni s-a comunicat că avem nevoie de costumul castravetelui.

Înainte să intru în tură, i-am cumpărat un tricou verde, niște carton de aceeași culoare și o noapte întreagă am cusut cu mare inspirație pantaloni care să se potrivească și am confecționat și o pălărie din carton cu o codiță din sârmă înfășurată cu lentă verde.

La matineu urma să meargă taică-său, așa că i-am dat toate instrucțiunile în detalii despre cum să-i îmbrace costumul.

În timpul zilei m-a sunat educatoarea de la grădiniță și m-a anunțat că băiețelul care joacă rolul principal s-a îmbolnăvit și că fiul meu îl va înlocui. Va fi gogoașă!

Nici nu mai comentez cât de înfuriată eram. Mi-am sunat soțul și i-am spus noutatea.

Din partea lui am avut o reacție foarte entuziasmată ( asta deja trebuia să mă pună în gardă). A zis că nu e nicio problemă. Că își va chema prietenii chirurgi, care o să-l ajute să confecționeze un nou costum. M-a asigurat că 3 chirurgi o să se decurce de minune cu această misiune.

Luându-mă cu lucrul, am sunat acasă abia pe la orele 21:00. Mi-a răspuns fiul și mi-a spus că ei au cumpărat un tricou alb, acum tata încleie niște carton galben, nenea Vasile pregătește de mâncare, iar nenea Cosmin – râde.

Peste o oră fiul m-a informat că el merge la culcare, în timp ce nenea Vasile a decupat un cerc din cartonul galben pe care desenează ochi, nenea Cosmin deschide un borcan de murături, iar tata se prăpădește de râs.

La 12 noaptea l-am sunat pe soț, care mi-a spus că nenea Vasile cu nenea Cosmin au obosit, confecționând gogoașa, și s-au culcat. Dar nu a uitat să menționeze că gogoașa a fost fixată de tricou cam strâmb de către nenea Vasile și când nenea Cosmin a încercat să scoată gogoașa, pentru a o fixa din nou, tricoul s-a rupt. De aceea, ei au hotărât să pună gogoașa pe maioul verde și au fixat-o cu suturi chirurgicale. M-a asigurat că a ieșit foarte bine. Da… și încă… i-au făcut gogoașei doar 30 de dinți, pentru încă 2 nu a ajuns carton.

Chiar dacă știam că nu e perfect, m-am gândit totuși, că fiul meu va avea un costum frumos și mi-am luat această grijă din cap.

A doua zi grijile au reapărut… eram foarte curioasă să văd ce a ieșit, așa că am rugat foarte frumos conducerea să mă lase pentru o oră, ca să ajung și eu la matineu.

Am întârziat un pic… Din sala de festivități se auzea un hohot cu urlete și suspine. Am deschis ușa…

Lângă pomul de Crăciun încerca să sară o gogoașă. Ce să zic… tot corpul fiului era acoperit de un cerc enorm ce părea să fie o gogoașă. Ochii priveau în toate direcțiile concomitent. Suturile de pe frunte aminteau mai de grabă de niște riduri oribile. Cei doi dinți care lipseau erau cei din față. Pe scurt – o gogoașă monstruoasă, bătrână, ce suferă de alcoolism și a ieșit recent din închisoare…

Și toată această imagine a fost suplinită și de acea pălărie, făcută de mine pentru rolul de castravete.

Iar poezia fiului, a început perfect după caz: „Unde veți mai vedea, pe cineva așa ca mine?”

Sursa

 

window.sc_adv_out || []).push
error: Content is protected !!