Copiii sunt karma părinților – o teorie ezoterică incredibilă, dar adevărată, care îți va arată legătura dintre tine și destinul urmașilor tăi

Un suflet singur alege prin intermediul cărei familii să vină pe această lume. Și această alegere este întotdeauna conștientă, pentru că este bazată pe o anumită misiune. Pentru început, să le dea de înțeles ceva părinților. Deși se pare că părinții îi învață pe copii, de fapt e cu totul invers. Copilul este karma părinților. Dacă un copil își alege un destin greu (de exemplu, se naște cu o maladie grea), atunci vorbim nu despre o pedeapsă pentru el, ci despre o formă de reeducare pentru părinți.

Până la 16 ani, anume prin bolile și întâmplările ce au loc în viața copiilor noștri, viața ne transmite semnale. Băieții sunt cei care le dau o lecție mamelor, iar fetele – taților. Și nu e o glumă. Un exemplu elocvent în acest caz este istoria unui cuplu tânăr în care s-a născut un copil orb. Cu toții se mirau și spuneau că chipurile așa niște părinți de treabă, frumoși și o asemenea nefericire. Cu toții îi compătimeau, fiindcă li se păreau niște oameni atât de buni.

Însă atunci când una dintre bunici s-a oferit să le ajute și s-a mutat cu ei, ea nu putea să creadă ochilor. Unde a dispărut romantismul așa de bine afișat pe rețele de socializare? Se certau de la orice fleac. Trăiau precum câinele cu pisica, se împăcau doar noaptea în pat. Era dureros să vezi asta. Dureros nu doar pentru bunică, dar și pentru acel copil care din start nu a vrut să vadă ce se întâmplă în familia sa. De aceea, el a ales karma unui orb, în speranța că părinții își vor da seama de ce asta s-a întâmplat anume cu ei.

Noi nu am fost învățați să vedem legătura dintre o cauză mintală și manifestările fizice . Suntem prea materialiști și sceptici. Trăim în șablonul „muncă-casă-muncă”.

Muncim pentru copii, dar uităm de ei, nu vedem când cresc, îi ducem la medici să fie mai sănătoși, dar nu sunt.

Mai am o istorie care demonstrează cele spuse mai sus.

Mă sună într-o zi o cunoștință de-a mea. Ea crește singură un băiețel de 10 ani. Îi este greu, bani nu-i ajung, băiatul se îmbolnăvește foarte des. Nu știe ce să mai facă.

Eu i-am zis: copilul are nevoie de tine, el din această cauză se îmbolnăvește așa des. I-am reamintit: copiii sunt karma părinților.

Ea ca de obicei nu vrea nimic să asculte, spune că trebuie să lucreze ca să-și asigure cu cele necesare copilul..

Atunci eu i-am făcut o propunere. Să își schimbe locul de muncă sau să reducă în jumătate volumul de muncă. I-am zis că o să-i plătesc eu diferența de bani, dacă după această perioadă băiatul ei nu se va mai îmbolnăvi așa frecvent. Cu greu a acceptat, toți o întrebau de unde va găsi bani să achite doctorilor. Dar ce credeți, nu a fost nevoie să plătească nici ea doctorilor, nici eu ei. Eu i-am explicat că a fi mamă singură nu este o pedeapsă, e destinul pe care și l-a ales fiul său. Ea trebuie să accepte situația și să înceteze să se mai teamă că nu-i ajung bani.

Trebuie să-și asculte copilul și atât.

Autor: Denis Zaharov

Sursa

window.sc_adv_out || []).push
error: Content is protected !!