Cea mai înţeleaptă istorie de viaţă: cum să-ţi înveţi copiii să fie fericiţi

Odată mergea pe drum un bătrân înţelept, admirând natura îmbrăcată în culorile vii ale primăverii. Atunci a văzut un bărbat care căra în spate o povară. Se vedea că din pricina greutăţii i se împleticeau picioarele.

-De ce te-ai condamnat la aşa o muncă grea şi chinuitoare?- l-a întrebat bătrânul.

-Mă chinui pentru că vreau ca nepoţii şi copiii mei să fie fericiţi, i-a răspuns sărmanul. Străbunicul meu s-a condamnat la muncă silnică pentru bunicul meu, bunicul – pentru tata, tata – pentru mine, iar eu voi suferi pentru copiii mei.

-Şi cine din familia ta a fost fericit?- s-a interesat înţeleptul.

-Deocamdată nimeni, dar copiii şi nepoţii probabil for fi fericiţi! – i-a spus visător bărbatul.

-Din păcate, un analfabet nu-i poate învăţa pe alţii a citi şi a scrie, a oftat bătrânul. Pentru început, tu trebuie să te înveţi să fii fericit, şi doar atunci îi vei putea învăţa şi pe copiii tăi ce este fericirea. Acesta va fi cadoul tău cel mai de preţ.

sursa